requiem for d46.

habar nu am de ce a fost asa. stiu doar k am fost persoana potrivita la momentul nepotrivit. mi-ai oferit prea mult,mai mult decat as fi meritat si nu am stiut sa te apreciez. acum e mult prea tarziu,ai devenit alta persoana,iar eu am devenit ceea ce'ar fi trebuit sa fiu atunci. citeam cateva cuvinte din d46, si acum le inteleg altfel. daca ai fi aparut acum.ar fii fost perfect. oricum a fost perfect;daca nu ar fi fost,nu as fi regretat.nu ar fi ramas sentimentul amortit ca o lipitoare pe inima mea;o lipitoare
care soarbe orice fir de dreptate care l-am avut atunci,si lasa in urma un val fierbinte de sange vinovat.degeaba ti-as spune,esti o umbra,esti doar cineva care'mi aduce aminte de tine.de noi,de momentele frumoase si de acea noapte in care am fost niste prosti. am promis sa nu mai fac aceeasi greseala,dar ce rost ar mai avea. ei nu merita.toate se intampla cu un scop.toate inafara de sfarsitul nostru. si acum,ca au trecut anii,inca te admir,inca ma trezesc cu gandul la tine,inca vreau sa fii mandru de mine.inca mai visez la ziua in care o sa ne impacam. tu inca mai crezi in versurile alea,inca ma iubesti,dar nu mai valorez nimic.
zapada alba in care visam,stelele,frigul,ninsoarea,le-am impaturit in violet cu verde si le port in buzunar mereu.mergi in paralel cu toate lucrurile din viata mea,ca o idee calauzitoare.mi-e frica sa nu uit albastrul,negrul si albul care erau mereu cu noi.ne-am dat seama cam tarziu.toate acestea sunt simboluri,cuvinte,banalitati.eram perfecti.
nu eram deloc perfecti,dar macar asa ne vedeam.n-am avut destula vointa,nu am stiut cum sa tinem totul sub control. ne-au schimbat,au incercat,eu reusit.am fost prea naiva. imi pare rau.
azi o sa pierd toate cuvintele,mi-as fi dorit sa le am pemtru totdeauna,sa le citesc si sa regret.poate o sa le recuperez.am vrut sa'ti spun doar...sunt multe posibilitati de'a povesti ce'a fost.multe schite.poate intr'o zi o sa ma ajuti sa aleg una,care'ti place mai mult.